作者：徐文德 译
出版社：中国国际广播出版社
格式: AZW3, DOCX, EPUB, MOBI, PDF, TXT
中国古词精品：汉罗对照试读：
译者简介
徐文德，1934年出生于上海。1951—1953年就读于北京外国语学校（现名北京外国语大学）英语系，1953—1956年就读于布加勒斯特大学语言文学系。1956—1964年、1965—1968年曾先后任中国驻罗使馆职员、外交部苏欧司科员、驻罗使馆随员。1968—1996年就职于中国国际广播电台罗马尼亚语组（1973—1986 年任组长） 。
主要译著有《爱明内斯库诗选》（与戈宝权、李宁来合译，1981年由上海译文出版社出版） 、《中国历代笑话一百篇》（与丽亚-玛利亚·安德烈伊策和扬·安德烈伊策合译，1990年由罗马尼亚旅游出版社出版）、《中国古代寓言选萃》（与埃尔维拉·伊瓦什库合译，1993年由布加勒斯特巴科出版社出版） 。1989年6月应邀赴罗参加罗马尼亚大诗人爱明内斯库逝世一百周年纪念活动，获罗马尼亚作家协会颁发的“爱明内斯库奖状”。2000年值爱明内斯库诞辰150周年之际，获由罗马尼亚总统埃米尔·康斯坦丁内斯库颁发和签署的“爱明内斯库诞辰150周年纪念奖章”及证书。2009年10月5日获罗马尼亚外交部为庆祝罗中建交60周年而颁发的“杰出贡献奖状”。
Notă biografică
Xu Wende s-a născut în 1934 la Shanghai. A făcut studii de limba engleză la Institutul de Limbi Străine din Beijing (1951—1953) şi de limba română la Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti (1953—1956). A fost funcţionar şi apoi ataşat la ambasada Chinei de la Bucureşti (1956—1964 şi 1965—1967) şi la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze(1964—1965 şi 1967—1968). A lucrat (1968—1996) la Secţia de limba română a postului Radio China Internaţional, unde între 1973 şi 1986 a activat ca şef al secţiei.
A publicat împreună cu Ge Baoquan şi Li Ninglai volumul de traduceri din lirica eminesciană, Culegere de poezii, Eminescu(Editura Yiwen, Shanghai, 1981). A editat în 1990 la Editura pentru Turism din Bucureşti o culegere de povestiri umoristice chinezeşti Supă de ginseng (împreună cu Lia-Maria Andreiţă şi Ion Andreiţă),iar în 1993, la Editura Paco, Bucureşti, un amplu volum de străvechi fabule chinezeşti, Comoara Înţelepciunii (în colaborare cu Elvira Ivaşcu).
În iunie 1989 a fost invitat în România cu ocazia centenarului morţii lui Eminescu. Cu acest prilej Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat Diploma Eminescu pentru contribuţia adusă la cunoaşterea în China a operei şi personalităţii poetului român. În 2000, cu ocazia aniversării a 150 ani de la naşterea lui Mihai Eminescu,preşedintele României, Emil Constantinescu, i-a conferit medalia comemorativă 150 ani de la naşterea lui Mihai Eminescu“.
La 5 octombrie 2009, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Republica Populară Chineză şi România, a primit Diploma de Excelenţă, acordată de Ministerul Afacerilor Externe al României, în semn de recunoaştere şi preţuire a contribuţiei aduse la dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare româno-chineze.前 言
词，是中国抒情诗歌的一种特殊的体式。词起源于唐代（618—907），发展于五代（907—960），盛行于宋代（960—1279）。词的创作世代相传至今。现今仍有人喜爱使用词这一体式来表达思想感情。“词”原为配合乐曲创作的歌诗，按照不同乐曲的音调，规定各首“词”字数的多少、句型的长短交错和四声的配合。每首词都有一个表现音乐性的调名，每首词调都有一定的结构。这些限制，加上词所特有的句型，往往导致文字省略与含义隐晦。这就需要有批评家的研究和解释来充分揭示词作者隐藏在内心的含义。
本译词所选大多数词作只有词调名称。《菩萨蛮》、《沁园春》等名称指各篇所依据的曲调，并不表示题材或内容。譬如，李白的那首词是依据《菩萨蛮》这一词调写成的。“菩萨”是佛教用语，指教义修行者。但这首词的曲名与佛教无关。其实这首古词与异国舞女的一些舞蹈有关，这些女表演者的面貌酷似菩萨。陆游的词作“有感”所使用的《沁园春》这一被广泛使用的词调，始见于东汉（25—220）。此调取名于汉明帝女沁水公主之园林。中国不同朝代的词人依据此调创作了大量词作。使用不同的曲调写成的抒情词作有不同的韵律配合，作者必须严格遵守固定的音韵形式。
如何把这种具有严格的声韵形式的中国古词译成罗马尼亚语，这确实是个新的翻译难题。是选择罗马尼亚读者所熟悉的诗歌体式，以语言的音乐美为重呢，还是宁可尽量忠实于原词内容，而在某种程度上忽略韵律上的严格要求呢？面对这一难题，要面面俱到是很难的，何况我们译诗的经验尚不足。我们只有尽力而为，力求把中国古词译成诗人爱明内斯库的动听的罗马尼亚语，使译词听起来或多或少地宛如用罗马尼亚语创作的诗歌。同时，我们尽量忠实于原词的意义和情感。译者竭尽全力，翻译了152首词。入选的唐宋时代的词人52家，在本译词选中按年代次序加以排列。我们期待着这本书的读者来评价词作的艺术价值和译文的质量。
最后，译者要向以某种形式激励他实现这一计划的诸位表示感谢。他们之中有罗马尼亚前驻华大使汉学家罗明、北京外国语大学欧洲语言文化学院院长丁超教授、文化部对外文化联络局欧亚处参赞闫建武、中国国际广播电台罗马尼亚语编辑部成员，尤其是播音指导陈陆平和现任主任吴敏，以及负责把本书双语纸质版制成电子版的牛江浦同学。同时，我要满意地提及我杰出的罗马尼亚合作伙伴、欧洲语言文化学院罗语教研室的罗语教授西尔维乌·尼库列斯库先生。徐文德Introducere
Ci“ este o formă specifică de poezie lirică chineză, apărută în epoca dinastiei Tang (618—907). S-a dezvoltat ulterior în perioada celor Cinci Dinastii (907—959) şi a înflorit pe deplin în timpul dinastiei Song (960—1279). Creaţiile s-au transmis din generaţie în generaţie până în zilele noastre. Chiar şi astăzi sunt oameni care preferă să folosească această formă ca mijloc de exprimare a sentimentelor lor poetice.
Ci“ este de fapt un termen care desemnează noţiunea de poezie cântată şi îi este specific versul neregulat, adesea lipsit de rimă, anume utilizat pentru a corespunde tiparelor muzicale după care se cântă. Fiecare tip de poezie concordă cu tiparul melodiei pe care urmează a fi cântată. Astfel poeziile lirice ci folosesc diferite motive ale străvechilor melodii. Fiecare melodie impune o structură strictă, destul de diferită de sistemul prozodic în uz,folosit în poezia tradiţională românească, şi un număr fix de versuri de lungimi variind standardizat. Restricţiile, plus clişeele poetice specifice vremii, conduc adesea la exprimări eliptice, uneori de-a dreptul criptice, necesitând eventual investigaţii şi interpretări elaborate, ca să-şi dezvăluie pe deplin sensul intenţionat de autorii creaţiilor.
Majoritatea creaţiilor din prezentul volum de traduceri au ca titlu numai numele melodiilor respective pe care sunt scrise. Termenii pusaman, qinyuanchun etc. indică nu temele poeziilor respective, ci melodiile pe care se cântă. De exemplu,poezia lui Li Bai, cuprinsă în prezentul volum, este compusă pe melodia pusaman. Pusa“ înseamnă în limba chineză Bodhisatva,întruchipare sacră budistă, în ciuda faptului că melodia poeziei n-are nicio legătură cu religia budistă. În realitate, această veche melodie este legată de nişte dansuri ale unor dănţuitoare străine,a căror înfăţişare amintea de imaginea lui Bodhisatva. Iar poezia lui Lu You Simţăminte este scrisă pe melodia Qinyuanchun(Primăvara în grădina prinţesei Qinshui“), melodie antică larg cunoscută, datând din epoca dinastiei Han de Răsărit (25—220 e.n.). Pe acest motiv, care, conform tradiţiei, a fost dedicat prinţesei Qinshui, fiica împăratului Mingdi (58—76 e.n.), din dinastia Han,în China au fost create numeroase opere poetice aparţinând unor autori din epoci diferite. Poeziile lirice ci pot fi scrise deci pe diferite melodii, fiecare având propria combinaţie prozodică, pe care autorul trebuia s-o respecte cu stricteţe.
Cu toată rigiditatea ei evidentă, creaţia ci se pretează la cântarea la harpă (sau alte instrumente), marea varietate de teme abordate cuprinzând mai toate aspectele vieţii umane şi etalând frumuseţi şi cadenţe cu totul aparte.
Cum să fie transpus în limba română acest gen de poezie clasică chineză cu exigenţe stricte de ritm a pus realmente o problemă dificilă pentru traducere. Să optăm pentru tiparul poetic familiar cititorului român, să acordăm prioritate muzicalităţii, să preferăm o redare cât mai fidelă a conţinutului, neglijând întru câtva exigenţele prozodice? Confruntaţi cu dificultăţi şi soluţii greu de adus la un numitor comun, nu în ultimul rând cu o anume lipsă de experienţă, dar şi cu un ambiţios proiect de a alătura textul original în chineză tălmăcirilor româneşti realizate cu modestele noastre forţe, ne-am străduit totuşi să transpunem poeziile clasice ci în dulcea limbă românească a lui Eminescu, astfel încât ele să sune cât de cât ca şi poeziile create în română, păstrând totodată cât mai fidel sensul şi sentimentele conţinute în textul original chinezesc.Traducătorul a făcut tot ce i-a stat în putinţă, ducând la bun sfârşit tălmăcirea a 152 de creaţii ci. Acestea aparţin unui număr de peste 50 de autori din epocile dinastiilor Tang şi Song. Prezentarea lor în volum s-a făcut după criteriul cronologic. Lăsăm cititorilor acestui volum aprecierea valorii artistice a creaţiilor poetice, precum şi a calităţii traducerilor.
În încheiere, traducătorul chinez doreşte să exprime mulţumiri celor care într-o formă sau alta au stimulat şi au contribuit la materializarea acestui proiect prin recomandările şi sugestiile făcute, între care fostul ambasador român la Beijing, sinologul Romulus Ioan Budura, ce a susţinut cu idei constructive proiectul,decanul Institutului de Limbi şi Culturi Europene, prof. dr. Ding Chao, care a făcut propuneri privind structura cărţii, consilierul din Ministerul Culturii al R.P.C., Yan Jianwu, care a îmbrăţişat ideea proiectului editării bilingve a poeziilor ci şi a făcut sugestii de finanţare a proiectului, membrii Redacţiei române a RCI, în primul rând crainica-şef Chen Luping şi actualul redactor-şef Wu Min, care au sprijinit şi popularizat traducerile, studentul chinez Niu Jiangpu, responsabil de prima tehnoredactare a textului bilingv, menţionând totodată satisfacţia pentru buna colaborare cu eminentul său partener român, profesorul Silviu Niculescu de la Catedra de limba română a Universităţii de Studii Străine Beijing.Xu WendePREFAŢĂ
Ansamblul relaţiilor tradiţionale româno-chineze beneficiază frecvent de momente deosebite care-i consolidează cursul său stabil. Acestea apar prin efortul unor oameni dedicaţi îmbogăţirii tezaurului comun al legăturilor bilaterale în diferite domenii. Un domeniu aparte, cu semnificativă valoare, este cel cultural, în care eforturile lor se concretizează şi se fructifică sub forma unei contribuţii la cunoaşterea reciprocă prin creaţiile literare.
În acest spirit, sunt deosebit de bucuros să salut apariţia unui important volum care ne multiplică şansele cunoaşterii unui orizont liric reprezentativ, şi, mai ales, cunoaşterea unor generaţii de literaţi care au marcat profund şi de o manieră unică istoria creaţiei poetice în China.
Cu toţii, indiferent de nivelul educaţiei noastre literare,preţuim poezia pentru modul inspirat în care consemnează episodicele noastre trăiri. Emoţia îşi găseşte, prin talentul poeţilor,forma pentru a se imortaliza. Rafinamentul acestei arte a expresiei literare a cunoscut în China o complexitate cultivată prin meritele specifice ale structurii limbii. Totodată, s-a îmbogăţit, de o manieră firească şi unică, prin asocierea cu ritmurile dictate de reguli riguroase ale interpretării muzicale, aşa cum era ea cultivată în epocă. Asupra tuturor acestor aspecte încearcă să ne lumineze temerarul traducător al volumului de faţă.
Salut cu respect şi admiraţie rezultatul efortului său. Şi îmi permit să cred că am raţiuni de fond pentru a o face. Jumătate din cariera mea diplomatică de până azi, de 32 de ani, a beneficiat de şansele şi oportunităţile produse de agenda raporturilor românochineze. Am fost onorat, de asemenea, să mă asociez, în virtutea studiilor mele universitare la Beijing şi Tianjin – la acea meritorie şi încă prea puţin numeroasă – categorie de iniţiaţi în limba chineză.Nu sunt un specialist sau un cercetător al schimburilor reciproce din domeniul creaţiei literare. Dar, parcursul profesional menţionat mi-a oferit, în numeroase împrejurări, şansa să constat semnificaţia reală şi nevoia sensibilă pe care, ambele societăţi, română şi chineză, o resimt de a se conecta cât mai direct şi benefic, de a-şi cunoaşte istoria, tradiţiile, valorile. În consecinţă, volumul mi se pare oportun şi binevenit.
Traducătorul, domnul Xu Wende, este o personalitate cu substanţială experienţă în exerciţiul scrisului şi al traducerilor,cu elevat gust literar şi cu o bună stăpânire a limbii române. Îl recomandă ansamblul carierei precum şi numeroasele distincţii primite de la înalte autorităţi româneşti, în special, cele consacrate recunoaşterii contribuţiei sale la promovarea cunoaşterii marelui nostru poet naţional, Mihai Eminescu, în China.
Îmi permit să exprim o deplină preţuire a efortului său, de o perseverenţă infatigabilă, în a realiza o cât mai fidelă traducere.Apreciez modul în care a ştiut să-şi asocieze un colaborator român, pe domnul Emil Mirasova, pentru ca împreună să învingă,printr-o conjugată şlefuire a tălmăcirii, numeroasele şi frecvent descurajantele straturi de dificultate lingvistică şi de context istorico-cultural.
Insist cu entuaziasm în a recomanda acest volum care ne invită să explorăm o inspirată selecţie din poezia epocilor de aur“ale liricii chineze tradiţionale.
În mod surprinzător, poate, volumul ne va ajuta să înţelegem mai bine evoluţiile actuale din societatea chineză. Pentru că această societate, aflată în miezul dinamic al unei tot mai depline conectări la ritmurile şi procesele globalizării, îşi caută în prezent resorturile profunde şi rădăcinile istorice ale propriei identităţi. Ca şi noi românii, şi prietenii chinezi, reprezentând o multimilenară naţiune,înţeleg tot mai limpede că numai astfel se pot ipostazia, cât mai legitim şi eficient, cu personalitate distinctă şi sensibilitate, drept partener în remodelarea armonioasă a lumii de azi şi a căilor sale de progres.Viorel Isticioaia-BuduraAmbasadorul României în Republica Populară Chineză16 decembrie 2009序
罗中传统关系频频受益于特殊时刻，这些时刻使罗中关系稳定发展并得以巩固。这些时刻的出现是由于一些人士，在不同领域里，努力贡献以构建丰富双边关系的共同宝库。文化领域是一个具有重要价值的特殊领域，这些人士在这一领域以其文学创作来促进罗中相互了解，从而使他们的努力得以落实，并结出果实。
因此，我特别高兴地欢迎这部重要译著的出版。它使我们有更多机会了解一种具有代表性的抒情境界，尤其是那些以独一无二的风格给中国诗歌创作史留下深刻印记的几代文人。
不论我们的文学修养水平如何，我们都珍视诗歌，它以给人启迪的方式记载着我们的生活经历。情感通过诗人的才华找到了流芳百世的形式。这种文学表达艺术，由于得到语言结构的独特价值的培育，而在中国气象万千，蔚为大观。同时,这种艺术是与音乐演奏所规定的节律相结合的，因而以其自然而独特的风格在中国得以丰富，就像它在那个时代得到培育那样。本书有胆量的译者的尝试让我们领略了这些方面。
我怀着崇敬和钦佩的心情向他的努力成果致敬。而且我确实相信，我有实实在在的理由这样做。我至今32年的外交生涯有一半得益于罗中两国关系上产生的种种机遇和机会。同样令我感到荣幸的是，凭借我在北京和天津的大学学历，我属于那一类值得称赞而为数还太少的熟悉汉语的人士。我并不是文学创作领域的专家或研究人员。但是，在许多情况下，上述专业经历给我提供机会，让我看到罗中两国社会要继续尽量直接而有益的沟通，相互了解彼此的历史、传统和价值，是具有重要的现实意义和显而易见的需要的。因此，我认为这本书的出版是适时的、受欢迎的。
译者徐文德先生是一位在写作和翻译方面具有扎实经验的知名人士，他具有高雅的文学鉴赏力和准确掌握罗马尼亚语的能力。他的整个生涯，以及他从罗马尼亚高级当局获得的多项荣誉，特别是那些因在中国促进大家对我们伟大的民族诗人爱明内斯库的了解而获得的荣誉，给他作了证明。
我敢于对他在完成一项尽量忠于原文的翻译中所付出的孜孜不倦、坚持不懈的努力，表达充分的评价。我赞赏他懂得联合埃米尔·米拉索瓦先生作为他的罗马尼亚合作伙伴，以便通过共同润色译文，一起解决语言层次上和历史文化特定背景上的诸多难题。
我热忱地推荐此书，它召唤我们去探究中国传统抒情诗歌“黄金时代”的词作精品。
也许,令人意想不到的是，这本书将帮助我们更好地理解中国社会当前的发展。因为正处在生气勃勃地、日益充分地与全球化节奏和进程接轨中的中国社会，目前正在寻找它自身特有的深层次动力和历史根源。正如我们罗马尼亚人一样，中国朋友越来越清楚地明白，只有这样，才能在重新和谐地塑造当今世界及其自身发展的进程中, 以其独特的个性和敏感性，尽量正当地、有效地使自己实体化为伙伴。罗马尼亚驻中华人民共和国大使维奥雷尔·伊斯蒂奇瓦亚-布杜拉2009年12月16日mómíngshì无名氏（?—?）yìjiāngnán(1) 忆江南
mòpān wǒ
莫攀 我，
pān wǒtài xīn piān
攀我太心偏。
wǒshìqǔjiānɡlín chíliǔ
我是曲江临池柳，
zhèrén zhéle nàrén pān
这人折了那人攀，
ēn ài yīshíjiān
恩爱一时间。Anonim (?—?)(1) Yijiangnan*
Nu te-agăţa de mine,
Cu patimă prea multă de mine te prinzi.
Doar o salcie** eu sunt la Iazul Râului cu Meandre***,
Unul mă rupe, altul se-atârnă de mine,
Amoruri de-o clipă doar.
*Yijiangnan – ritmul melodiei Evocând locurile la sud de fluviul Yangzi pe care sunt compuse strofe din 5 versuri cu 28 de caractere chinezeşti
**Salcie – simbol utilizat pentru concubinele/curtezanele imperiale
***Iazul Râului cu Meandre – Grădina imperială Qujiangchi a împăratului Wu din dinastia Han de Apus (206 î.e.n.—25 e.n.),grădină situată în actualul oraş Xi’an din provincia Shaanximómíngshì无名氏（?—?）diéliànhuā(2) 蝶恋花
pǒnài línɡquèduōmàn yǔ
叵耐灵鹊多谩语，
sònɡxǐhécénɡyǒu pínɡjù
送喜何曾有凭据。
jǐdùfēi lái huózhuōqǔ
几度飞来活捉取，
suǒshànɡjīn lónɡxiū ɡònɡyǔ
锁上金笼休共语。
bǐnǐhǎo xīn lái sònɡxǐ
比拟好心来送喜，
shuízhīsuǒwǒzài jīn lónɡlǐ
谁知锁我在金笼里。
yuàn tāzhēnɡfūzǎo ɡuīlái
愿他征夫早归来，
ténɡshēn quèfànɡwǒxiànɡqīnɡyún lǐ
腾身却放我向青云里。Anonim (?—?)(2) Dielianhua*
Nu mai pot suporta coţofana cea guralivă,
Adus-a oare vreodată bune veşti dovedite?
Nu o dată veni-n zbor şi acuma de vie-am prins-o,
Am închis-o-n colivie de aur, să nu mai pălăvrăgească.
De pildă, cu bunăvoinţă-ţi aduc veşti bune,
Cine ştie că mă ţii sub cheie-n cuşca de-aur.
Doresc curând omu-ţi de pe front să se-ntoarcă,
Mă las-atuncea spre cer azuriu în zbor să mă-nalţ“.
*Dielianhua – ritmul melodiei Fluturele îndrăgostit de-o floare pe care sunt compuse strofe constând din 60 de caractere chinezeştilǐbái李白（701—762）púsàmán(3) 菩萨蛮
pínɡlín mòmòyān rúzhī
平林漠漠烟如织，
hán shān yīdàishānɡxīn bì
寒山一带伤心碧。
mínɡsèrù ɡāo lóu
暝色入高楼，
yǒu rén lóushànɡchóu
有人楼上愁。
yùjiēkōnɡzhùlì
玉阶空伫立，
sùniǎo ɡuīfēi jí
宿鸟归飞急。
héchùshì ɡuīchénɡ
何处是归程？
chánɡtínɡliánduǎntínɡ
长亭连短亭。Li Bai (701—762)(3) Pusaman
Pădurea-i mută, pare o ţesătură ceaţa subţire,
Dealuri reci în şir se-nvăluie-n azurul mohorât.
Amurgul pătrunde-n nalta clădire,
În care se află un suflet amărât.
În van stau lung pe o treaptă de jad în visare,
Şi păsărele la cuiburi zboară iute în fum.
Încotro s-apuc calea de-nturnare?
Trec din pavilion în pavilion* pe drum.
*Pavilion – În antichitate pe drumul de poştă se clădea, la fiecare zece li (un li = 0,5 km), câte un pavilion mai mare şi la fiecare cinci li, unul mai mic pentru serviciul de transport, pentru călători şi corespondenţăzhāngzhìhè张志和（730—810）yúgēzǐ(4) 渔歌子
xīsài shānqián bái lùfēi
西塞山前白鹭飞，
táo huāliúshuǐ ɡuìyúféi
桃花流水鳜鱼肥。
qīnɡruòlìlǜsuōyī
青 箬 笠，绿 蓑 衣，
xiéfēnɡxìyǔbùxū ɡuī
斜风细雨不须归。Zhang Zhihe (730—810)(4) Yugezi*
În faţa colinei Xisai** egreta pe ape-i în zburare,
Flori de piersic, curgătoare unde, bibani graşi-n lunecare.
Cu-albastră pălărie de bambus, manta verde de paie,
Nevoie n-am să mă-ntorc de vânt pieziş şi subţire ploaie.
*Yugezi – ritmul melodiei Cântec de pescar pe care este compus catrenul însumând 27 de caractere chinezeşti
**Xisaishan – (colina Xisai) înălţime din provincia Zhejiangliúyǔxī刘禹锡（772—842）zhúqícíyī(5) 竹 枝 词(一)
shān táo hónɡhuāmǎnshànɡtóu
山桃红花满上头，
shǔjiānɡchūn shuǐpāi shān liú
蜀江春水拍山流。
huāhónɡyìshuāi sìlánɡyì
花红易衰似郎意，
shuǐliúwúxiàn sìnónɡchóu
水流无限似侬愁。Liu Yuxi (772—842)(5) Zhuzhici* I
Ale piersicului de munte petale roşcate acopăr colinele toate;
Izbind în stânci, apele din Sichuan curg primăvara-nvolburate.
Roşul florii iute-i veşted, ca şi-a mândruţului iubire,
Fără sfârşit apa curge, asemenea a ta mâhnire.
*Zhuzhici – ritmul melodiei Firişoare de bambus pe care este compus catrenul alcătuit din 28 de caractere chinezeştizhúqícíèr(6) 竹 枝 词(二)
shānshànɡcénɡcénɡtáo lǐhuā
山上层层桃李花，
yún jiān yān huǒshìrén jiā
云间烟火是人家。
yínchuàn jīn chāi lái fùshuǐ
银钏金钗来负水，
chánɡdāo duǎn lìqùshāo shē
长刀短笠去烧畬。(6) ZhuzhiciⅡ
Piersicii şi prunii pe colină-s aşezaţi în terase,
Prin nori şi vălătuci de fum sunt case.
Femei cu brăţări de-argint şi agrafe de-aur vin cu apa-n spinare,
Bărbaţi cu pălării şi macete se duc să ardă coceni pe ogoare.zhúqícísān(7) 竹 枝 词三
yánɡliǔqīnɡqīnɡjiānɡshuǐpínɡ
杨柳青青江水平，
wén lánɡjiānɡshànɡchànɡ ɡēshēnɡ
闻郎江上唱歌声。
dōnɡbiān rìchūxībiān yǔ
东边日出西边雨，
dào shìwúqínɡquèyǒu qínɡ
道是无晴却有晴。(7) Zhuzhici Ⅲ
Sălcii verzi-verzi, apa râului curge lin,
Aud-al iubitului cânt sunând pe ape clare.
La răsărit iese soarele, l-apus plouă tare,
Ai zice că nu-i senin, şi totuşi am un cer senin.
(variantă liber prelucrată)
Verzi se leagănă sălcii-n vânt
Pe malul fluviului lin,
Aud al iubitului voios cânt
Pe ape-n sunet cristalin.
La răsărit, aprinse raze de soare,
L-apus, ploaie răpăitoare.
Ai zice că bolta se-ntunecă-n zare,
Dar soarele tot afectuos răsare.làngtáoshàyī(8) 浪 淘 沙一
rìzhàochénɡzhōujiānɡwùkāi
日照澄洲江雾开，
táo jīn nǚbàn mǎnjiānɡwēi
淘金女伴满江隈。
měi rén shǒu shìwánɡhóu yìn
美人首饰王侯印，
jìn shìshāzhōnɡlànɡdǐlái
尽是沙中浪底来。(8) Langtaosha* I
Soarele luminează ostrovul limpede, ceaţa dispare,
Fetele spală aur din nisip pe-ape întortocheate
Podoabe pentru femei frumoase şi sigiliile toate,
Ieşit-au din nisip de sub a valurilor cărare.
*Langtaosha – ritmul melodiei Valul spălând nisipul pe care este
compus catrenul alcătuit din 28 de caractere chinezeştilàngtáoshàèr(9)浪淘沙二
bāyuètāoshēnɡhǒu dìlái
八月涛声吼地来，
tóu ɡāo shùzhànɡchùshān huí
头高数丈触山回。
xūyúquèrùhǎi mén qù
须臾却入海门去，
juǎn qǐshāduīsìxuěduī
卷起沙堆似雪堆。(9) LangtaoshaⅡ
În luna a opta sunetul talazului* vine cu urlete cumplite,
Creasta-i de câţiva zhang** atinge stânca şi-ntoarsă face cale.
Iar într-o clipă dusă-i spre poarta mării la vale,
Ridicând volburile de nisip ca troiene de zăpadă viscolite.
*Talazul – O dată pe an un talaz (o maree) se ridică de la gura fluviului Qiangtan în amonte pe zeci şi zeci de km
**Zhang–unitate de măsură pentru lungimi, egală cu 3,33 mwēntíngjūn温庭筠温庭筠（812?—866）yìjiāngnán(10) 忆江南
shūxǐbà
梳 洗罢，
dúyǐwànɡjiānɡlóu
独倚望江楼。
ɡuòjìn qiān fān jiēbùshì
过尽千帆皆不是，
xiéhuīmòmòshuǐyōu yōu
斜晖脉脉水悠悠，
chánɡduàn bái pínɡzhōu
肠断白蘋洲。Wen Tingyun (812?—866)(10) Yijiangnan
Spălatul şi pieptănatu-s gata,
Urcă solitară-n foişor şi se uită la undele mişcătoare.
Pânze mii trecut-au, şi nu-l vede venind din zare.
În amurg blând e soarele şi apa lin curge spre depărtare,
Privind fix insula cu flori albe, copleşită-i ea de-ntristare.púsàmán(11) 菩萨蛮
xiǎo shānchónɡdiéjīn mínɡmiè
小山重叠金明灭，
bìn yún yùdùxiānɡsāi xuě
鬓云欲度香腮雪。
lǎn qǐhuà éméi
懒起画蛾眉，
nònɡzhuānɡshūxǐchí
弄妆梳洗迟。
zhào huāqián hòu jìnɡ
照花前后镜，
huāmiàn jiāo xiānɡyìnɡ
花面交相映。
xīn tiēxiùluórú
新帖绣罗襦，
shuānɡshuānɡjīn zhè ɡū
双双金鹧鸪。(11) Pusaman
Joc de lumini şi-umbre tremură pe paravan de pat aurit,
Zulufi cad pe dalbul obraz aromit.
Leneş ea se ridică, fluturii sprâncenelor conturează
Şi-alene,-ndelung părul şi-nfrumuseţează.
Şi-admiră flori din păr şi chipu-i ca pe o floare,
Răsfrânte în două oglinzi lucitoare.
Pe jacheta de mătase proaspăt brodată,
Cu fir de-aur, potârnichi perechi-perechi se arată.
试读结束[说明：试读内容隐藏了图片]